Alin Ștefănuț, inspector școlar general: „Învățământul bihorean are premisele pentru performanță”

Numit în noiembrie anul trecut în funcția de inspector școlar general, profesorul de limba română Alin Ștefănuț (38 ani) spune, într-un interviu acordat BIHOREANULUI, că schimbările în învățământul bihorean se văd: grădinițele și școlile din tot județul au condiții bune, iar echipamentele digitale, deși instalate tardiv, în comparație cu școlile din străinătate, sunt tot mai folosite în clase. Așadar, elevii bihoreni au ce le trebuie ca să învețe bine.

Totuși, anual, peste 100 dintre ei abandonează școala la finalizarea gimnaziului, fără să fie atrași nici măcar de beneficiile învățământului profesional. În același timp, pentru că se tem de propriul viitor, profesorii au coborât ștacheta evaluărilor. O problemă de sistem care trebuie rezolvată, în opinia șefului IȘJ Bihor.

- Conduceți de mai bine de 6 luni Inspectoratul Școlar. Ce notă ați da învățământului bihorean?

- Nu cred că se poate acorda o singură notă învățământului bihorean, pentru că are particularități. Dacă vorbim de performanță, într-un fel ne adresăm unei școli din mediul rural care încearcă să supraviețuiască și în alt fel unui colegiu național...

- Dar avem „corigențe”?

- Reducerea abandonului școlar rămâne o prioritate, chiar dacă s-au făcut pași simțitori pentru prevenirea abandonului. Apoi, ne luptăm cu schimbarea mentalităților: dacă a existat o unitate de învățământ în mediul rural care funcționa bine și în momentul de față nu mai are copii, ne lovim de reticența autorităților locale și a directorilor față de comasare, aceștia preferând clasele simultane. Dar trebuie să punem pe primul loc calitatea actului educațional, fiindcă într-un fel predă un învățător într-o clasă unică și altfel în clase simultane.

Clasele simultane trebuie să dispară

- Știți câți copii din Bihor au abandonat școala?

- Nu. Ce știm cu exactitate este că avem o diferență semnificativă între numărul absolvenților de clasa a VIII-a și numărul elevilor care se înscriu în a IX-a. Anual, 100-150 de absolvenți nu se regăsesc. Nu știm cu exactitate ce se întâmplă cu ei, dar unii merg, probabil, în străinătate.

- Pentru comasările școlilor mici de la sate aveți o soluție? Se poate pune interesul elevilor în fața profesorilor temători că le-ar dispărea catedrele?

- Da, se poate, prin colaborare strânsă cu autoritățile locale și județene. Domnul Horea Abrudan (n.r. fost inspector școlar general, actualmente vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor) a reușit să reducă simțitor numărul claselor simultane din județ. Soluția cea mai bună este amenajarea de campusuri pentru zona rurală.

Meditațiile, pentru liniștea părinților

- În curând vor începe examenele de evaluare națională de la final de gimnaziu și de bacalaureat. Să ne așteptăm la discrepanțe între elevii din mediul rural și cei din orașe?

- Vreau să cred că nu vor exista discrepanțe semnificative, dar și aici ne lovim de problema de mentalitate. Un exemplu: un liceu din mediul rural insistă să creeze în continuare clase teoretice în condițiile în care, în urmă cu un an, ultima medie de admitere în clasa a IX-a a fost 2. Ce performanță poți să faci acolo? Trebuie regândit învățământul la nivelul comunității respective, adică în loc de clase teoretice să propunem clase tehnice sau profesionale, unde să oferim elevilor posibilitatea să învețe o meserie, fiind realiști că nu vor face performanță în zona teoretică.

- Poate un elev să ia note mari la examene fără meditații?

- Da. Adesea părinții sunt cei care apelează la meditații ca la o plasă de siguranță, așa se simte părintele mai liniștit.

- Dar se face performanță în școlile din Bihor?

- Ar trebui să definim întâi performanța. Într-un fel se manifestă ea în clasele teoretice și altfel în învățământul tehnic. Este foarte ușor să lucrezi cu o clasă unde ultima medie de admitere este 9,50. În schimb, unde sunt discrepanțe mari la admitere e foarte greu să duci toți elevii la un nivel ridicat. Dar cred cu tărie că învățământul bihorean are premisele necesare pentru performanță. Mai departe, ține de fiecare profesor, de director și de părinți.

- Ministrul Educației, Daniel David, consideră că examenul de evaluare națională nu este eficient și a propus extinderea lui la alte materii sau chiar eliminarea lui. Este necesară o asemenea reformă?

- Extinderea ar fi în folosul elevilor. Un elev poate avea o zi proastă, în care nu se descurcă bine la gramatică, dar poate deveni un medic foarte bun. Dacă înclinațiile lui sunt în zona reală, ar trebui evaluat la biologie, chimie, pentru o admitere diferențiată la liceu.

„Brain drain” din Oradea

- Sunteți profesor de română într-o școală maghiară, la Liceul Ady Endre. Cum se descurcă elevii dvs. în română? Vor lua bacalaureatul?

- Da, vor lua bacalaureatul. Soluția este ca elevii maghiari să aibă cât mai mult contact cu elevii români și invers. Să vorbească limba română doar în orele de la școală nu este suficient.

- Ministrul David a spus răspicat că jumătate dintre elevii care termină liceul sunt analfabeți funcțional. Așa este realitatea și în Bihor?

- Nu pot să mă pronunț, pentru că noi încă nu am urmărit parcursul elevilor după ce termină liceul. Ce pot să vă spun este că recent am realizat un studiu la nivelul liceelor și colegiilor din Oradea, împreună cu directorul Parcului Științific și Tehnologic, convinși că există fenomenul de „brain drain”, adică absolvenții de liceu din Oradea se îndreaptă spre universități din Cluj, Timișoara sau Occident. Rezultatele au fost surprinzătoare: în anii 2023 și 2024, peste 65% dintre cei care au terminat liceul în Oradea urmează studiile în cadrul Universității din Oradea. Asta ne spune și că sunt preocupați de pregătirea lor.

- Indubitabil, vina analfabetismului funcțional este și a profesorilor care îi trec dintr-o clasă în alta. Pregătirea profesorilor este și ea precară?

- Când ai 10 elevi în clasa a VII-a, dacă ai lăsat doi repetenți, clasa se desființează, ceea ce înseamnă pierderi de posturi și finanțare diminuată pentru școală. Așa că trebuie găsite soluții la nivel de sistem, ca profesorii să nu se mai simtă în pericol dacă numărul elevilor scade.

Ce facem cu homeschooling-ul?

- Ce părere aveți despre homeschooling? Ar trebui să li se permită părinților să opteze pentru școala de acasă sau merită să fie condamnați penal cei care nu-și duc copiii la școli acreditate?

- Este o alternativă care ar trebui foarte bine gândită. Ar trebui să existe o autoritate care să gireze parcursul elevului, și contează mult și pregătirea părinților. Un părinte care vrea să-și țină copilul în homeschooling doar ca să-l valorifice la munca fizică nu trebuie susținut.

- Recent, un profesor de la Colegiul Iosif Vulcan a fost filmat pipăind un copil de 9 ani pe holul școlii. Sunteți mulțumit de felul în care a reacționat conducerea Colegiului, care l-a suspendat abia o săptămână mai târziu?

- Este o situație regretabilă. Nu știu dacă se poate vorbi de hărțuire sexuală, dar este clar un comportament neadecvat. Unitatea de învățământ a aplicat cea mai dură sancțiune permisă de Codul muncii înainte de desfacerea contractului de muncă. Dar sunt de acord că în situații de acest gen măsurile trebuie luate rapid.

- În școlile bihorene mai există și alți profesori care, de fapt, n-ar avea ce să caute la catedră?

- Mai avem profesori care, din varii motive, nu au cel mai potrivit comportament pentru a lucra la clasă. Dar sunt situații izolate, nu comportamente generalizate.

Majoritatea școlilor din Oradea, în două schimburi

- Bihorul are un campus dual modern, dar care pare cam nefolosit. Câți elevi învață acolo, câte firme sunt partenere? Mai credeți că poate fi un proiect de succes?

- Avem 248 elevi de clasele a IX-a și a X-a. Capacitatea campusului e mai mare și nici capacitatea de cazare de 140 de locuri nu este încă atinsă. Dar numărul elevilor va crește treptat, pentru că beneficiile sunt multe. Pe lângă infrastructură și bază materială modernă, un elev din campus primește lunar o bursă de peste 1.000 lei, în condițiile în care are transport gratuit, masă gratuită. Firmele implicate - 7 la număr - tratează cu seriozitate pregătirea viitorilor lor angajați. Dar, într-adevăr, așteptăm și alți parteneri.

- Mai avem în Bihor școli și grădinițe fără apă curentă sau cu pereți scorojiți?

- Nu, baza materială a unităților de învățământ este bună. Am fost și eu surprins să văd cât de mult s-au îmbunătățit condițiile față de acum 3-4 ani, când făceam inspecții prin județ. Provocarea cea mai mare va fi în următorul an școlar în Oradea, unde Primăria și-a propus să reabiliteze toate clădirile de învățământ până la finalul anului 2026, adică 32 de grădinițe și școli vor intra în proces de reabilitare. Vom apela la părinți pentru a înțelege disconfortul temporar. Cel mai probabil, majoritatea școlilor din Oradea vor funcționa în schimburi.

Reticenți la tehnologie

- Digitalizarea școlilor funcționează sau e mai degrabă forțată, cu aparatură nefolosită, așa cum au rămas tabletele din pandemie în depozitul IȘJ?

- Digitalizarea școlilor s-a realizat tardiv, dar acum funcționează. Mă bucur că unitățile de învățământ au smart lab-uri, au tehnologie în sălile de clasă, iar la Casa Corpului Didactic există și un program de pedagogie digitală. Tabletele rămase nefolosite le-am distribuit, până la urmă, elevilor vulnerabili din județ.

- Școlile care au dotări în tehnologie le și folosesc?

- Există o reticență, mai ales printre colegii mai în vârstă, pentru că este vorba de capacitatea noastră de a ne reinventa. Dar avem multe școli care au integrat echipamentele în activitatea zilnică.